Loading .....
Eurosatory este un târg internaţional al industriei de armament care are loc la fiecare doi ani în Centrul de Expoziţii Paris-Nord Villepinte, din capitala Franţei.
Ultima ediţie s-a încheiat pe 17 iunie, unde companiile de stat din industria de apărare nu au participat. De asemenea, România nu a avut un stand de ţară. În schimb au avut o prezenţă consistentă Ucraina, aflată în război, Bulgaria, dar şi Ţările Baltice.
Conform site-ului expozantului, singurele companii din România au fost DIGITAL BIT, ICPE şi ACF INDUSTRIE. Au fost în schimb, mari companii internaţionale care au sucursale în România, precum GDELS, Elbit, Thales etc.
La ministerul Economiei există o direcţie pentru industria de apărare, care are în subordine Compania Naţională Romarm care, la rândul ei, subordonează 15 fabrici de armament: Arsenal Reşiţa, Carfil, Electromecanica Ploieşti, Fabrica de Pulberi Făgăraş, Fabrica de Arme Cugir, METROM, Uzina Mecanică Moreni, Pirochim Victoria, Uzina Mecanică Plopeni, Tohan, Uzina Mecanică Mija, Uzina Mecanică Sadu, Uzina Mecanică Bucureşti, Uzina Mecanică Cugir, Uzina de Produse Speciale Dragomireşti.
Toate aceste companii se străduiesc să supravieţuiască, majoritatea merg pe pierdere şi sunt subvenţionate, în condiţiile în care în ultimele decenii nu au reuşit să scoată produse noi competitive.
România este printre puţinele ţări NATO care a scos offset-ul din legislaţie, Guvernul nu este obligat să ceară compensaţii financiare la încheierea unui contract de achiziţie echipamente militare, lucru care a pus practic pe butuci industria naţională.
Acum, în România, majoritatea echipamentelor achiziţionate antrenează industria naţională de profil doar pe segmentele de asamblare şi mentenanţă, fără să asigure produse noi performante pentru export.
Conform legislaţiei, industria naţională de apărare este un domeniu strategic, dar România nu are o strategie pentru a o face competitivă.